Saptamana Mondiala a Alaptarii (1-7 august 2016) propune o tema extrem de importanta in acest an: Alaptarea – o cheie importanta pentru sanatate, bunastare si viata sustenabila pe Pamant.
La fel ca in fiecare an, la ProMAMA sarbatorim Saptamana Mondiala a Alaptarii printr-o serie de evenimente dedicate informarii si ajutorarii mamei si copilului.
Totodata, cu aceasta ocazie relansam campania “ALAPTEAZA, ROMANIA! E dreptul nostru…”. Astfel, va invitam sa sustineti initiativa noastra prin semnarea petitiei privind recunoasterea profesiei de consultant certificat in alaptare in Romania (https://petitieonline.net/petitie/07352149).
In luna septembrie a anului trecut (2015), sefii de stat si reprezentantii statelor membre ONU (Organizatia Natiunilor Unite) au stabilit o agenda si obiective pentru redresarea calitatii si sustenabilitatii vietii pe Pamant. Astfel, au propus proiectul “Transforming our world: the 2030 Agenda for Sustainable Development“, ce cuprinde 17 obiective strategice de indeplinit pana in anul 2030:
1. Zero saracie 2. Zero foamete 3. Sanatate si buna-stare
4. Educatie de calitate 5. Egalitate intre sexe 6. Apa curata si salubritate
7. Energie curata si accesibila 8. Locuri de munca decente si crestere economica
9. Industrie, inovatie si infrastructura 10. Inegalitate redusa
11. Orase si comunitati sustenabile 12. Consum si productie responsabile
13. Actiuni in ceea ce priveste clima / Protectia climei 14. Viata de sub apa
15. Viata pe uscat 16. Pace, justitie si institutii puternice
17. Parteneriate pentru obiective
Anul acesta, sarbatorim Saptamana Mondiala a Alaptarii prin promovarea ALAPTARII ca una dintre cheile care ajuta la indeplinirea celor 17 obiective de dezvoltare sustenabila.
Alianta internationala pentru actiuni in vederea alaptarii – World Alliance for Breastfeeding Action(WABA), a aratat modul in care alaptarea poate sustine fiecare dintre aceste obiective:
1. Alaptatul este un mod natural si ieftin de a hrani bebelusii si copiii. Toti si-l pot permite si nu impovareaza bugetul familiei, in comparatie cu hranirea artificiala.
Conform unui calcul facut de specialistii ProMAMA, daca bebelusul este hranit in primul an de viata exclusiv cu lapte praf, cheltuielile se ridica la o suma intre 2.500 si 4.500 EUR in primul am de viata. In calcul s-a tinut cont de cantitatea de lapte necesara in functie de varsta bebelusului si s-a luat in considerare doar formula (atat formule mai ieftine, cat si de unele mai scumpe), fara sterilizator, biberoane, tetine etc. Alaptarea contribuie la reducerea saraciei.
2. Alaptarea exclusiva pana la 6 luni si continuarea alaptarii pana la cel putin 2 ani furnizeaza nutrienti de inalta calitate si energia adecvata si poate ajuta la reducerea foametei, subnutritiei si obezitatii. De asemenea, alaptarea inseamna siguranta alimentatiei pentru bebelusi si copii.
3. Alaptatul imbunatateste in mod semnificativ sanatatea, dezvoltarea si supravietuirea bebelusilor si copiilor. De asemenea, contribuie la o sanatatea si bunastare imbunatatita pentru mama, atat pe termen scurt cat si lung.
4. Alaptarea si hrana complementara adecvata reprezinta fundamentul pentru disponibilitatea de a invata. Alaptatul si mancarea complementara de calitate contribuie in mod semnificativ la dezvoltarea cognitiva si mentala si astfel, invatarea va fi sustinuta.
5. Alaptatul are o mare forta de echitate, oferind fiecarui copil cel mai bun si corect start in viata. Alaptatul este strict un drept si o responsabilitate a femeilor, de aceea ele trebuie sa fie sustinute de societate sa alapteze in mod optim. Experienta alaptarii ii ofera femeii incredere si putere, intrucat ea controleaza modul in care isi hraneste copilul.
6. Alaptatul la cerere furnizeaza toata apa de care bebelusul are nevoie, chiar si atunci cand este cald. Pe de alta parte, hranirea cu lapte praf necesita accesul la apa curata si igiena stricta.
7. Alaptarea determina folosirea unei cantitati mai mici de energie comparativ cu industria productiei laptelui praf. De asemenea, reduce si nevoia de apa, lemne pentru foc si combustibili fosili in casa.
8. Mamele care alapteaza si beneficiaza de suportul angajatorului pentru continuarea alaptarii la revenirea la job sunt mai productive si mai loiale. Protectia maternitatii si alte politici de la locul de munca ajuta femeile sa imbine alaptatul cu indatoririle job-ului. Locurile de munca decente ar trebui sa raspunda nevoilor femeilor care alapteaza, in special celor cu o situatie precara.
9.Odata cu industrializarea si urbanizarea, provocarile privind timpul si spatiul devin tot mai pregnante. Mamele care alapteaza si lucreaza in afara casei au nevoie sa gestioneze bine aceste provocari si trebuie sustinute de catre angajatori, familiile lor si comunitatile in care traiesc. Cresele din apropierea locului de munca, pauzele de alaptare si camerele de lactatie pot face o mare diferenta.
10. Practicile privind alaptarea difera pe glob. Alaptatul trebuie protejat, promovat si sustinut in toate grupurile, dar mai ales in cele vulnerabile. Acest lucru va ajuta la reducerea inegalitatilor.
11. In aglomeratia marilor orase, mamele care alapteaza au nevoie sa se simta protejate si bine primite in spatiile publice. In cazul dezastrelor sau crizelor umanitare, femeile si copiii sunt afectati in mod disproportionat. Gravidele si femeile care alapteaza au nevoie de suport special in astfel de conditii.
12. Alaptatul reprezinta o sursa de nutritie si intretinere sanatoasa, viabila, nepoluanta, care nu consma multe resurse, sustenabila si naturala.
13. Alaptatul protejeaza sanatatea copiilor in cazul dezastrelor si calamitatilor naturale datorate incalzirii globale.
14. Alaptatul produce mult mai putine deseuri in comparatie cu hranirea cu formula. Industriile de productie si distributie a laptelui praf produc deseuri ce polueaza apele si afecteaza viata marina.
15. Alaptatul este ecologic, spre deosebire de hranirea cu lapte formula. Productia de lapte praf presupune si cresterea vitelor pentru lapte, ceea ce, de multe ori, pune presiune pe resursele naturale si contribuie la emisiile de carbon si schimbarile climatice.
16. Alaptatul este protejat in multe conventii de drepturi ale omului. Sunt necesare legi nationale pentru protectia si suportul mamelor care alapteaza, pentru asigurarea faptului ca drepturile lor si ale copiilor sunt respectate.
17. Strategia Globala Pentru Hranirea Bebelusului si Copilului (The Global Strategy for Infant and Young Child Feeding – GSIYCF) sustine colaborarea multi-sectoriala si poate construi programe pe baza unor parteneriate variate pentru sustinere si dezvoltare.
Asociatia ProMAMA a introdus in Romania profesia de consultant in alaptare, prin doamna Dr. Marta Muresan, Coordonatorul pentru Romania al bord-ului de examinatori consultanti de alaptare (IBLCE). In 2010, Asociatia ProMAMA si Dr Muresan au initiat cursul “Educatie in Lactatie” de formare si pregatire pentru viitorii consultanti de lactatie din Romania.
Deja de multi ani, Asociatia ProMAMA se lupta pentru cresterea ratei alaptarii in Romania, pentru educare in vederea alaptarii si pentru schimbarea viziunii si practicilor in ceea ce priveste hranirea naturala a puilor de om.
Si in acest an, sarbatorim Saptamana Mondiala a Alaptarii (1-7 august) si suntem mandri ca alaptarea poate face o diferenta pozitiva atat de mare in ceea ce priveste viata si bunastarea generatiilor urmatoare!
Alaptati cu succes!
Pentru orice problema, apelati cu incredere la echipa ProMAMA.